My fic (nu am gasit inca nume :D)

Capitolul 1

Stiam, stiam ca va veni si ziua asta.
Viata mea s-a schimbat acum 3 zile, am simtit ceva straniu, am simtit miros de flori, si am vazut ceva neobisnuit.
Ce putea sa fie? Trebuie sa aflu...era intuneric, si eram in vechea scoala, care acum este bantuita.
Dar mai bine sa incepem povestea, ca sa nu va mai tin in suspans.

~Dimineata~

M-am sculat de dimineata, desi nu voiam, si m-am pregatit pentru scoala.
-Oi. Onee-chan, dece trebuie sa merg la scoala?! Mi-am intrebat sora, putin cam nervoasa deoarece ea era cea care ma sculase.
-Nu te mai smiorcaii atata. Oricum, trebuie sa ma intalnesc cu Zen! Asa ca hai, mai repede! Mia raspuns aceasta.
Asai! Am uitat sa va spun de prietenul surorii mele. Il cheama Zen, si e cam nesuferit, dupa parerea mea! Ce vede sorumea in el? OARE! Sunt 1000 de baieti mai draguti in lumea asta.
Am ajuns la scoala, in 2 ore, si ne-am intalnit cu Zen.
"Lupul ala nesuferit!!" Am gandit, vazand cum Zen o ia pe sora mea de mana si intra in clasa, fara sa ma astepte si pe mine.
Ultima ora (cea de mate) a fost plictisitoare, mai ales ca tot ce am facut era sa stam si sa ne gandim cat face: 2000x500.
Sa fim seriosi! Sunt deabea in clasa a 5-a, si ei vor sa stiu cat face 2000x500?
Acum vedeti dece urasc scoala? Ma rog, dupa ore, adica la 7:30 noapte, am auzit ceva in drum spre scoala...am inceput sa tremur de frica, dar am inaintat.
Vantul batea tare, si m-am oprit, vazand ca era o umbra in fata mea, incepand sa rada zgomotos.
-MAi, mai! Ce avem noi aici? Vrei cumva sa ma rapesti? Caci nu ai nici-o sansa! Am zis, incercand sa par curajoasa.
Umbra se oprii din ras, uitandu-se la mine cu ura, isi scoase sabia sa ma atace, insa exact in acel moment, alta umbra stranie aparuse in fata mea, si o ucisa e cealalta pe loc.
-A-arigato! Am zambit ridicandu-ma de jos, si uitandu-ma spre baiatul care m-a salvat.
-Uff, nu stiu dece te-au ales pe tine! Nu poti nici macar sa te aperi de un rapitor?! Striga baiatul nervos, dar in acelasi timp, rosind umpic.
Am chicotit, stiind ca nu voia sa tipe la mine, desi o facuse.
-Cum adica pe mine? Ce au ales? Si pentru ce? Am inceput sa il bombardez cu intrebari.
-Sa ma omoare cineva! VA ROG! Ofta baiatul. -Am sa iti raspund dar nu acum! Mai bine facem cunostinta si apoi pot pleca. Eu sunt Sakauchi.
-Si eu sunt Misako..am scos limba copilaros, in timp ce baiatul fugea in padure.
M-am intors spre casa. Cand am ajuns, gandul meu era la Sakauchi, asa ca am dat cu capul de usa.
Sora mea deschisese usa si m-a trimis direct la culcare.
Dar gandul meu era inca la baiat, oare ma va salva in continuare? Sau doar era in trecere? Dece era asa grabit?
Gata, gata! Prea multe intrebari. Mi-am scos jurnalul si am scris cateceva in el, apoi am stind lumina, si am luat trenul catre lumea viselor.

VA URMA.

P.S: Poate nu e prea interesant, insa am stat sa ma gandesc la primul capitol timp de 1 saptamana, si am reusit sa mil amintesc asa ca lam scris si aici. Astept pareri dar si critici.